Rolul alimentației în dieta pacientului oncologic

Nutriția corespunzătoare joacă un rol esențial în alimentația pacienților diagnosticați cu cancer.

Alimentația sănătoasă, echilibrată și prevenirea malnutriției sunt cele mai eficiente metode pe perioada tratamentului prin chimioterapie, radioterapie, terapie chirurgicală, cât și prevenirea recăderilor de boală sau a metastazelor.

Cancerul în sine și tratamentul anticancerigen duc la un necesar nutritiv suplimentar și special.

Obiectivele nutriționale pe durata terapiei cancerigene sunt:

Depistarea precoce a malnutriției
Menținerea unei greutăți sănătoase
Consumul de alimente sănătoase care să suplimenteze organismul cu calorii și nutrienți pentru energie, reparare, recuperare, vindecare

Malnutriția este frecvent întâlnită la pacienții cu cancer și este dovedită medical ca fiind deja prezentă în momentul diagnosticării bolii în marea majoritate a cazurilor de cancer.

Pentru pacientul oncologic, scăderea ponderală reprezintă o „amenințare”, iar malnutriția în sine se asociază cu un prognostic negativ al bolii, cu creșterea morbidității și a mortalității oncologice.

Este nevoie ca malnutriția să fie combătută din anumite considerente:

Scade calitatea vieții
Crește starea de oboseală
Reduce supraviețuirea generală
Reduce răspunsul la terapie
Scade masa musculară
Crește rata de întreruperi a tratamentului antitumoral
Crește rata complicațiilor în timpul tratamentului

Dieta pacienților cu cancer trebuie monitorizată cu foarte mare atenție, deoarece greutatea corporală trebuie menținută în limite normale, adică un indice de masă corporală între 19 și 24 (calculul se face împărțind greutatea la pătratul înălțimii).

Câteva sfaturi utile și soluții de remediere pentru a ajuta la păstrarea greutății în cazul efectelor adverse:

În greață și vărsături

Mâncați de mai multe ori, cantități mici de alimente.
Evitați mesele prelungite, cu multe feluri de mâncare.
Evitați condimentele și alimentele grase.
În timpul chimioterapiei, consumați multe lichide (2,5-3 litri) și alimente semisolide (budinci, sufleuri, creme de fructe și legume).
Nu consumați alimente foarte calde (fierbinți) sau foarte reci.
Beți de mai multe ori pe zi ceai verde, suc de mere și ghimbir (plantă rădăcinoasă asemănătoare hreanului) sau mentă.
Mențineți o bună igienă a cavității bucale.
Spălați-vă pe dinți după fiecare masă cu o pastă de dinți ușor mentolată.
Evitați deodorantele și parfumurile cu miros foarte intens.

În mucozită orală (inflamarea mucoasei cavității bucale sau stomatită) și durerile la nivelul gurii

Spălați-vă gura abundent cu o soluție salină și de bicarbonat de sodiu (250 ml de apă cu o linguriță de sare și două lingurițe de bicarbonat de sodiu).
Spălați-vă pe dinți după fiecare masă, cu o periuță moale.
Evitați utilizarea de „ape de gură” ce conțin alcool, peroxid, deoarece acestea usucă mucoasa bucală și produc iritația gingiilor.

În constipație

Beți suficiente lichide (cel puțin 2,5-3,0 litri pe zi).
Beți apă caldă dimineața (min 200 ml) pentru stimularea mișcărilor intestinale.
Mâncați cereale, pâine neagră și alte alimente bogate în fibre: fructe, legume proaspete (căpșuni, zmeură, pere, mere, țelină, morcovi, broccoli, porumb, roșii).

Excepția o fac pacienții cu cancer al colonului asociat cu dereglări de tranziție intestinală, modul de alimentație cărora este discutat cu medic oncolog proctolog!

Dacă sunteți în tratament cu medicamente analgezice (opioide), utilizați pentru combaterea constipației numai laxativele recomandate de medic.
Mențineți o activitate fizică zilnică în limita posibilităților de efort.

În diaree

Beți multe lichide: ceai de ghimbir, mentă, de coajă de stejar, coada șoricelului, frunze de nuc, frunze de afin, zeamă de orez, supă limpede de legume, suc de morcov.
Mâncați banane, orez fiert, pâine prăjită/uscată sau pesmeți, ou fiert tare, brânză de vacă, cașcaval, mere coapte.
Dacă v-au fost prescrise, luați antidiareice după schema indicată.
Spălați-vă după fiecare scaun diareic cu apă puțin caldă și săpun antibacterian.
Nu mâncați fără să vă spălați înainte mâinile.

Pentru a asigura o alimentație corespunzătoare, pacientul cu cancer trebuie să consume suficiente alimente ce conțin nutrienți cheie (proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine, minerale), iar aportul proteic este elementul esențial în suportul oncologic.

Sunt recomandate alimente cu conținut redus în grăsimi saturate

Pește, carne slabă, pui, ouă, produse lactate degresate sau semidegresate, nuci, semințe, legume.
Carbohidrații se găsesc în legume, fructe, cereale integrale, alimente ce sunt bogate în nutrienți esențiali, fitochimicale, fibre, vitamine, minerale.
În cantități mai mici pot fi consumate și pâine, cartofi, orez, paste, porumb, mazăre, fasole, boabe uscate; ele conțin carbohidrați, vitamine B și fibre.
Grăsimile și uleiurile sunt o sursă importantă de energie pentru organism.
Asigură de 2 ori mai multe calorii/gram decât carbohidrații și sunt folosite pentru a stoca energie, a separa țesuturile și a transporta unele vitamine în sânge.
Sunt mai sănătoase grăsimile nesaturate (mono- și poli-) decât cele saturate.
Grăsimile mononesaturate sunt în uleiul vegetal de măsline.
Grăsimile polinesaturate sunt în uleiurile vegetale de floarea soarelui, șofran, porumb, semințe de in, fructe de mare.
Unele, precum acidul linoleic sau linolenic, sunt denumite acizi grași esențiali, pentru că organismul nu-i poate produce. Ei sunt necesari pentru formarea de noi celule și secreția de hormoni.
Alți acizi grași esențiali trebuie asigurați din alimentație, precum uleiurile de semințe de soia, nuci.
Grăsimile saturate (sau acizii grași saturați) provin din surse animale (carne, pui, lapte integral sau semi-degresat, unt) și unele uleiuri vegetale precum uleiul de nucă de cocos sau de palmier.
Acizii grași trans se formează când uleiurile vegetale sunt procesate (în margarină) sau lanțurile lor sunt scurtate. Ei se găsesc în snacks-uri, produse coapte, uneori și în unele produse lactate. Așa cum am menționat, procentul de grăsimi saturate și trans în alimentația pacienților cu cancer trebuie redus.

Sunt interzise!

Alcoolul
Tutunul
Alimentele rafinate: zahărul, făina albă, sarea extrafină, margarina, uleiul rafinat și toate alimentele care le conțin
Cafeaua solubilă
Dulciurile, ciocolata cu lapte
Alimentele afumate, sulfurate, conservate sau conserve metalice
Grăsimile, slănina
Alimentele pregătite în oale sub presiune sau de aluminiu și cuptorul cu microunde
Prăjelile
Alimentele aditivate (cu E-uri)

Cu toate că nu există dovezi științifice care să susțină ideile din spatele unor diete alternative anticancer, totuși cele mai utilizate care dau rezultate bune și mai puțin bune ar fi:

Dieta alcalină
Dieta Gerson
Dieta macrobiotică
Dieta raw vegană

În stadiile finale ale bolii se accentuează hipometabolismul, cu scăderea consumului de calorii al organismului, fiind necesară ajustarea terapiei nutriționale la noile valori metabolice reduse ale organismului, instalându-se treptat terapia de susținere și paliație care acoperă doar nevoia de bază, precum foamea sau setea.

Un plan nutrițional corect calculat și adaptat pacientului va crește eficacitatea și siguranța tratamentului chirurgical al cancerului, chimioterapiei sau radioterapiei și, în cele din urmă, va favoriza prognosticul pacientului și al bolii acestuia.

Multă sănătate!

Dieta oncologica